ZAHĂRUL ESTE UN DROG??
Please select language
Dacă să ne gândim un pic zahărul este un ingredient relativ nou: strămoşii noştri s-au descurcat fără el timp de mii de ani, producerea industrială a zahărului a început doar în anii 1880.
Dar, apetitul industriei alimentare creştea rapid: dacă la începutul secolului al XX-leaîn total în lume se consuma 8 milioane de tone de zahăr pe an, apoi astăzi aceeaşi cantitate se consumă în aproximativ două săptămâni.
Zahărul poate crea dependență. La fel ca în cazul medicamentelor consumate excesiv, zahărul provoacă o eliberare de dopamină la nivelul sistemului nervos. Problema în cazul zahărulului este că poate provoca eliberarea masivă a dopaminei.
Ce este Dopamina ? Dopamina este un neurotransmitator ce îndeplinește mai multe funcții in creier si corp: este implicat in acțiunea de recompensa, motivație, memorie, atenție, reglarea digestiei, si nu in ultimul rand, cea mai populara funcție a acestui hormon: plăcerea. Atunci când este eliberata in cantități mari in corp, dopamina, creează sentimente de plăcere si recompense, ceea ce produce nevoia individului de a repeta acțiunea respectiva.
Atunci când cantitatea de zahăr pe care o consumăm este prea mare, o mare parte din fructoză va fi metabolizată în ficat, unde se va transforma în grăsime, iar apoi va ajunge în sânge. În momentul în care o persoană consumă între 10 şi 20% din necesarul zilnic de calorii din zahăr, acest lucru poate deveni o problemă majoră și poate contribui la apariția deficiențelor nutritive.
De cât zahăr are nevoie corpul meu?
Daca te-ai intrebat si tu asta, atunci afla ca Organizatia Mondiala a Sanatatii spune ca nu ar trebui sa depasesti 5-10 g de zahar adaugat zilnic. Zaharul adaugat este cel din bauturi si alimente din comert, dar si indulcitorii artificiali folositi in acestea: pentru a determina daca un produs contine zahar adaugat, citeste lista de ingrediente; raspunsul este pozitiv, daca gasesti in ea zahar (brut/brun), miere, sirop/indulcitor de porumb, concentrat din suc de fructe, extract de malt, molasa, sirop si molecule zaharoase care se termina in „-oza” (dextroza, fructoza, glucoza, lactoza, sucroza, maltoza). Zaharul natural se gaseste in fructe, legume (fructoza), orz (maltoza) si lactate (lactoza, galactoza).
Zaharul nu este nociv pentru organismul tau, in cantitati mici (este un tip de carbohidrat care ofera energie corpului, alimentand celulele), dar acesta poate functiona fara el; iar zaharul adaugat nu face decat sa iti aduca 0 nutrienti, dar multe calorii suplimentare.
După cum veţi vedea mai jos, poate avea efecte dăunătoare asupra metabolismului şi poate contribui la tot felul de boli.
Zahărul îți poate îmbolnăvi ficatul
Pentru a înţelege de ce zaharul este atât de dăunător, mai întâi, trebuie să înţelegem compoziţia lui.
Înainte de intrarea zăharului în fluxul sanguin de la nivelul tractului digestiv, el este descompus în două zaharuri simple… glucoză şi fructoză.
Problema e că, într-o oarecare măsură, fructoza poate fi metabolizată doar de către ficat. Nu este o problemă dacă o consumăm în cantităţi mici (cum ar fi fructoza din fructe) sau după ce am terminat o sesiune de antrenament. Este aproape imposibil să mănânci prea multă fructoză prin intermediul fructelor.
Oamenii care sunt sănătoşi şi activi care au o alimentație echilibarta pot tolera mai mult zahăr decât persoanele care sunt inactive şi au o alimentație dezordonată bogată în carbohidraţi şi multe calorii.
Zahărul este dăunător pentru dantură
Zaharurile adăugate conţin o grămadă de calorii fără nutrienţi esenţiali. În zahăr nu sunt proteine, grăsimi esenţiale, vitamine sau minerale… doar energie pură.
Atunci când oamenii mănâncă până la 10-20% din calorii sub formă de zahăr (sau mai multe), acest lucru poate deveni o problemă majoră şi să contribuie la deficitul de nutrienţi. De asemenea, zăharul este foarte dăunător pentru dinţi, deoarece oferă energie uşor de digerat pentru bacteriile rele din gură. De asemenea, el provoacă cariile dentare prin alimentarea bacteriilor dăunătoare din gură.
Zahărul afectează sistemul hormonal și poate duce la acumularea de grăsime
Nu toate caloriile sunt create în mod egal. Categorii diferite de alimente au efecte diferite asupra creierului și asupra hormonilor care gestionează acumularea de greutate. Studiile arată că fructoza nu contribuie la sațietate așa cum o face glucoza. Astfel o persoană care consumă o băutură sau alimente bogate în fructoză nu vor simți că se vor sătura. Ceea ce transmite în final creierului, că organismul mai are nevoie de alimente.
Cu alte cuvinte, consumul de fructoză duce la nevoia de a consuma mai mult ceea ce in final va constribui la acumularea kilogramelor în plus.
Zahărul produce dependență
Zahărul poate produce dependență pentru mulți oameni. Zahărul conduce la eliberarea de dopamină, o substanță ce afectează zona creierului responsabilă pentru sentimentul de răsplată, de bine. Principala problemă a zahărului și ale unor alimente de tip junk food este că ne expun la o cantitate mai ridicată de dopamină comparativ cu alimentele naturale. Din acest motiv persoanele cu predispoziție ridicată la dependențe de alte categorii pot fi mai sensibile la dependența de zahăr respectiv la cea de alimente procesate.
Comentarii
Trimiteți un comentariu